Educație socială
Educație interculturală
Clasa a VI-a, lecția 7

Raportul „eu” – „ceilalți”, „noi” – „ceilalți” în societatea multiculturală și în societatea interculturală

Unii lângă alții sau împreună?

Chipul unei fete și un glob pământesc, din cercuri colorate
Ora:

Întrebări din urmă

Ce este patriotismul?
RăspunsIubirea, devotamentul și atașamentul față de țară.
Ce este xenofobia?
RăspunsUra față de străini, desconsiderarea acestora.
De ce patriotismul nu înseamnă ură?
RăspunsFiecare popor își iubește țara. De aceea, cine își iubește țara îi respectă și pe cei care aparțin altor popoare.
Gândiți-vă

Cine își iubește țara îi respectă și pe cei care aparțin altor popoare. Dar cum trăim, zi de zi, alături de ei?

Un bloc, două feluri de vecini

Video-ul nu este lângă ecran. Pune fișierul video în același dosar cu ecranul sau alege-l de aici.
Video · 1:04
UrmărițiPrin ce se deosebesc cele două feluri de a locui în același bloc?
primul blocVecinii „împart doar scara blocului” și trăiesc „în spatele ușilor închise”: fără conflicte, dar și fără dialog.
al doilea blocVecinii se cunosc și fac schimb de obiceiuri; blocul devine „o comunitate vie”.
În care dintre cele două blocuri ai vrea să locuiești? De ce?
Întrebarea orei

Ce înseamnă să trăim împreună cu ceilalți, nu doar unii lângă alții?

Tema lecției

Raportul „eu” – „ceilalți”, „noi” – „ceilalți” în societatea multiculturală și în societatea interculturală

  • 1Vom afla ce înseamnă toleranța și apartenența la un grup.
  • 2Vom deosebi societatea în care oamenii trăiesc unii lângă alții de cea în care trăiesc împreună.
  • 3Vom juca primirea unei colege noi, în două feluri, și le vom compara.

1. „Eu” și „ceilalți”: diferiți și, totuși, la fel

Fiecare dintre noi este diferit de cei din jur, dar avem și caracteristici comune, care ne apropie de ceilalți. Suntem diferiți unii de alții și, în același timp, uniți unii cu alții.

Toleranța înseamnă respect pentru celălalt – respectul opiniilor diferite, precum și al unor maniere de a acționa, care uneori ne apar cel puțin stranii, dacă nu le înțelegem.

Respectul pentru celălalt începe cu toleranța. Nu ne naștem toleranți, dar toleranța poate fi învățată.

„Cine sunt eu?”Fiecare încearcă să descopere ce este: avem calități și defecte, lucruri care ne plac și lucruri care nu ne plac.
a fi tolerantnu înseamnă să renunți la convingerile tale: le păstrezi și le respecți și pe ale celorlalți.
16 noiembrieZiua internațională a toleranței.
SituațieUn coleg spune: „Nu stau lângă Matei: ascultă o muzică ciudată.” Este un gest de toleranță? Ce i-ai spune?
RăspunsNu: toleranța înseamnă să respecți gusturile celuilalt, chiar dacă ți se par ciudate. Nu e nevoie să-ți placă aceeași muzică ca să stai lângă el.

2. „Noi” și „ceilalți”: grupurile din care facem parte

Apartenența la un grup înseamnă recunoașterea unor valori comune de către membrii grupului, desfășurarea de activități comune, respectarea unor reguli comune.

Familia este primul nostru grup. De la părinți moștenim limba maternă, credințe, valori, tradiții și obiceiuri. Pentru membrii unui grup, ei sunt „noi”, iar ceilalți oameni sunt „ceilalți”.

familiaclasaechipa de sportcercul de lecturăcetățenii românicetățenii europeni
în mai multe grupuri deodatăAcelași om face parte, în același timp, din mai multe grupuri.
între grupuriDiferențele sunt de limbă, de tradiții, de obiceiuri, de credințe — dar toți suntem oameni, egali în drepturi.
SituațieNumește trei grupuri din care faci parte.
RăspunsDe exemplu: familia, clasa, echipa de la sport — oricare trei.

3. Unii lângă alții: societatea multiculturală

Societatea multiculturală reunește mai multe grupuri culturale distincte care trăiesc în spațiul geografic al unei comunități (sat, oraș, țară), fără ca oamenii care aparțin acestor grupuri să interacționeze sau să colaboreze constant pentru obiective și scopuri comune.

Grupurile intră în contact doar întâmplător, iar toleranța este pasivă. Ele trăiesc fără conflicte, dar și fără relații de cooperare.

Din legeConstituția României, art. 6 alin. (1): statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.
Cercuri colorate, așezate departe unele de altele
Ioan Slavici, despre satul copilărieiRomânii, ungurii și nemții trăiau „alăturea”, în bună pace, „dar nu împreună”.
SituațieLa concertul de Ziua Europei cântă artiști din mai multe țări. Un coleg îți propune să plecați după ce cântă cei din România. Ce fel de societate arată gestul lui?
RăspunsUna multiculturală: îi tolerează pe ceilalți, dar nu vrea să-i cunoască.

4. Împreună: societatea interculturală

Societatea interculturală reprezintă societatea în care se stabilesc relații și au loc schimburi între grupuri culturale distincte. Membrii unei comunități interculturale comunică, colaborează, se cunosc, se acceptă și se ajută reciproc, au scopuri și interese comune.

Societatea multiculturalăSocietatea interculturală
unii lângă alțiiîmpreună
contacte întâmplătoarecontacte numeroase și profunde
toleranță pasivărespect reciproc
diversitatea – o posibilă amenințarediversitatea – un lucru pozitiv
Coexistență pasivă sau dialog activ: societatea multiculturală și societatea interculturală
Sighișoara, ProEtnicaComunitățile etnice își prezintă muzica, dansurile și obiceiurile.
Uniunea EuropeanăDeviza ei: „Uniți în diversitate”.
Rândul meuCe înseamnă să trăim împreună cu ceilalți, nu doar unii lângă alții?
RăspunsulSă nu ne mulțumim să-i tolerăm pe ceilalți de la distanță, ci să-i cunoaștem, să comunicăm, să colaborăm și să ne ajutăm, păstrându-ne fiecare identitatea.

Jocul de rol: colegul nou

În clasă vine o colegă nouă, Emma, de 12 ani. S-a mutat cu familia din America în orașul vostru și știe doar câteva cuvinte în limba română. Trebuie să stea în bancă lângă unul dintre voi.

Varianta A · „unii lângă alții”O salutați politicos, îi arătați banca, apoi vă vedeți de ale voastre.
Varianta B · „împreună”Vă prezentați, o întrebați, îi explicați regulile clasei, o invitați în echipă, aflați un obicei de-al ei și îi spuneți unul de-al vostru.
Emmacâteva cuvinte în română, restul în engleză sau prin semne; la final spune cum s-a simțit
Observatorulurmărește: rolul · atitudinea față de colega nouă · ce a aflat fiecare despre celălalt
Pasul 1 · grupele și rolurile

Fiecare grupă primește varianta A sau B. Cine e Emma? Cine observă?

Pasul 2 · pregătirea

Ce spun colegii, ce răspunde Emma. Varianta A rămâne politicoasă.

Pasul 3 · scenele

Pe rând, în fața clasei, alternând A și B. „Emma” spune cum s-a simțit; observatorul, ce a văzut.

Pasul 4 · discuția

Ce societate arată fiecare variantă? Ce ați aflat despre Emma în A și ce în B?

„Eu nu sunt Emma; am jucat un rol.”

Fișa de lucru: sarcinile 1 și 2

Lucrați individual, din pagina de caiet. Sarcinile 3 și 4 rămân temă.
1. Adevărat sau falsA / F
Suntem diferiți unii de alții și, în același timp, uniți unii cu alții.A
Ne naștem toleranți.F
Toleranța înseamnă respect pentru celălalt.A
Familia este primul grup din care facem parte.A
Într-o societate multiculturală, grupurile colaborează constant pentru scopuri comune.F
În societatea multiculturală, toleranța este pasivă.A
Într-o societate interculturală, diversitatea este privită ca o amenințare.F
Membrii unei comunități interculturale se cunosc și se ajută reciproc.A
2. Multiculturală sau interculturală?M / I
Într-un bloc, vecinii din culturi diferite se salută pe scară, dar nu au vorbit niciodată mai mult unii cu alții.M
La festivalul orașului, fiecare comunitate își prezintă dansurile, iar vizitatorii învață pașii unii de la alții.I
Elevii unei școli pregătesc împreună o zi a diversității: fiecare clasă prezintă un obicei din altă cultură.I
Două comunități din același oraș au magazine și sărbători separate și nu participă niciodată una la sărbătorile celeilalte.M

La final

Nu ajunge să trăim unii lângă alții: trăim împreună când ne cunoaștem, comunicăm și ne ajutăm.
Din legeConvenția cu privire la drepturile copilului, art. 30: în statele în care există minorități etnice, religioase sau lingvistice ori persoane de origine autohtonă, copilul aparținând unei astfel de minorități sau având origine autohtonă nu va fi privat de dreptul la viața culturală proprie, de dreptul de a-și declara apartenența religioasă și de a-și practica propria religie, precum și de dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alți membri ai grupului său.
TemaSarcinile 3 și 4 din fișa de lucru.
Știai că?

Martin Luther King Jr. (1929–1968) a luptat, fără violență, împotriva discriminării și pentru drepturile civile ale afro-americanilor din Statele Unite ale Americii. Visul lui era ca oamenii să nu mai fie judecați după culoarea pielii, ci după calitățile lor. În 1964 a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Gândește-te: pentru cine a visat: pentru el, pentru familia lui sau pentru toți oamenii?

Mergi la pagina

Lecția 7: Raportul „eu” – „ceilalți”, „noi” – „ceilalți” în societatea multiculturală și în societatea interculturală

Educație socială (Educație interculturală), clasa a VI-a. Unitatea 1, Identitate și diversitate culturală.

  • Atinge oriunde pe pagină ca să apară următorul element ascuns. Atinge un element apărut ca să-l ascunzi din nou.
  • Butoanele Înainte și Înapoi schimbă pagina; pe tastatură, săgețile. Telecomanda de prezentare dezvăluie întâi elementele paginii, apoi trece mai departe.
  • Bara de jos curge odată cu timpul paginii și devine aurie spre final. Atinge-o ca s-o oprești.
  • Creionul din dreapta sus deschide scrisul pe ecran: culori, radieră, anulare. Ce scrii rămâne pe pagina respectivă.